20 de afaceri agricole pe care le poți porni cu un buget sub 5.000 de euro (3)

3. Afacere cu investiție mică: ferma de prepelițe

La afacerea cu prepelițe, concurența este destul de mare și nișa comercială nu lasă loc decât celor dispuși să investească și să se implice și în promovare. Fie că este vorba despre carcase de prepeliță sau de ouă de prepeliță, producția trebuie să fie isteț ambalată, ceea ce mai ”umflă” costurile. Totuși, ca investiție efectivă în creșterea, se poate începe cu un incubator și câteva zeci de ouă. Se adaugă cuștile – circa 200 de lei fiecare pentru a adăposti 80 de prepelițe. Ca și adăpost, se recomandă un spațiu dedicat, eventual o magazie ce poate fi transformată pentru nevoile acestei afaceri.
Iata cum puteti demara aceasta afacere cu o investitie de doar 300 de lei!

1. Achizitionati 15 prepelite ouatoare, pret total 180 de lei
2. Achizitionati o cusca/baterie pentru 15 de prepelite, pret 80 de lei
3. Achizitionati furaj pentru prepelite (o prepelita consuma doar 1 kg de furaj pe luna, adica cca 30 g pe zi!)
4. Amplasati bateria cu prepelite intr-un spatiu linistit, uscat, calduros si fara curenti de aer, in suprafata de 1 metru patrat (atat ocupa bateria)
5. Asigurati-va ca pasarile au furaj si apa (cantitatile sunt nesemnificative)
6. Incepeti sa recoltati ouale.
Asadar, cu o investitie totala de 250-300 de lei, ati devenit crescator de prepelite, obtineti deja o productie zilnica de oua si v-ati familiarizat cu procedurile – foarte simple, de altfel – pe care le presupune aceasta afacere.

Ca urmare, puteti sa va ganditi serios la dezvoltarea activitatii din aproape in aproape si sa puneti pe hartie planurile unei micro-ferme cu mii de pasari. Operatiunile zilnice vor fi exact aceleasi, iar volumul de munca nu va creste semnificativ.
Toti crescatorii de succes din Romania, care acum au mii si zeci de mii de prepelite, asa au inceput – exact cum am descris mai sus.

*

20 de afaceri agricole pe care le poți porni cu un buget sub 5.000 de euro (2)

2. Afacere cu investiție mică: ferma bio de găini ouătoare

O afacere care pooate fi pornită cu o investiție minimă este ferma de găini ouătoare. Costurile inițiale pot fi foarte mici dacă optați pentru găini-reformate, adică ce deja au avut producție în fermele mari și care sunt vândute la jumătate de preț, adică 5-6 lei bucata. Se poate demara investiția cu doar 15-20 de găini și un adăpost pentru păsări. Altă cheltuială va fi reprezentată de hrana găinilor ouătoare cu cerale, oleaginoase și lucernă. De luat în calcul și un spațiu în care găinile să aibă acces la iarbă verde și aer curat, dar și un incubator pentru sporirea efectivului de păsări. Această ultimă cheltuială este și ea de cel puțin 100 de lei pentru un produs cu funcții de bază.

Descrierea afacerii

SC X SRL va avea ca obiect de activitate cresterea pasarilor (pentru carne), CAEN  A0147. Ferma urmeaza sa isi desfasoare activitatea pe terenul de 1 ha detinut de cei doi fondatori in zona.

Misiunea companiei este aceea de a valorifica potentialul productiei locale de oua, pentru a oferi consumatorilor produse cu valoare superioara .

De asemenea, valorile care stau la baza afacerii sunt calitatea si depasirea asteptarilor clientilor.

Obiectiv general : Asigurarea productiei de oua in 3 zone cheie ale judetului.

Obiective calitative:
– dezvoltarea unei imagini favorabile pe piata distribuitorilor zonali de oua;
– pozitionarea in mintea potentialilor clienti (intermediari) ca ferma de la care se poate obtine cel mai simplu oua de gaina sanatoase;
– crearea unor relatii cu furnizorii si distribuitorii bazate pe incredere si profesionalism;
– consolidarea imaginii pe piata prin promotii si campanii de fidelizare;
– cresterea gradului de loialitate al clientilor (intermediari) fata de produsele oferite;
– specializarea exclusiv pe avicultura ecologica;

Obiective cantitative:
– dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clienti (distribuitori);
– atingerea unei cifre de afaceri de cel putin ___ euro;
– atingerea unei cifre de afaceri de ___ euro;
– cresterea profitabilitatii productiei de oua cu 20%;
– extinderea portofoliului de clienti (intermediari) cu 30%;
– reinvestitia a 80% din profitul obtinut in actualizarea tehnologiilor;
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al productiei si o strategie de distributie flexibila si avantajoasa reciproc. De asemenea, unul din mijloacele de obtinere a succesului pe piata se intentioneaza a fi o importanta investitie in mijloacele de promovare in randul intermediarilor.

*

PNDR 2014-2020: Calendarul masurilor ce vor fi lansate in 2016

Incepand din luna februarie, vor fi deschise noi masuri din PNDR2014-2020. Astfel, incepand de luna viitoare posibilii beneficiari ai fondurilor europene pot incepe sa depuna proiectele la AFIR. De asemenea, in aceasta perioada, functionarii AFIR lucreaza la ghidurile solicitantului si la masuri de simplificare a programului de dezvoltare rurala.

Calendarul pentru acest an:

Februarie – Submasura 1.1 ”Sprijin pentru formare profesionala, precum si a actiunilor pentru dobandirea de cunostinte”
Martie – Masura de ”Consiliere in implementarea planului de afaceri”,
– Masura 4.2 ”Schema de minimis”,
– Submasura 4.1 ”Investitii in exploatatiile agricole”,
– Submasura 4.1 a ”Investitii in exploatatii pomicole”,
– Submasura 4.2 ” Sprijin pentru investitii in prelucrarea/ comercializarea si/ sau dezvoltarea de produse agricole”,
– Submasura 4.2 a ” Investitii in procesarea/ marketingul produselor din sectorul pomicol”, 4.3 ”Investitii pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole si silvice”,
– Submasura 6.1 ” Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri”
Aprilie -mai – Submasura 7.2 ”Investitii in crearea si modernizarea infrastructurii de baza la scara mica”
Iulie – Submasura 6.5 ” Schema pentru micii fermieri”.

*

NOU: S-au modificat regulile pentru declararea suprafetelor la APIA

Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale (MADR) a publicat pe site-ul institutiei un amplu proiect de modificare a actului normativ care prevede conditiile in care fermierii obtin de la APIAsubventiile agricole. Astfel, se modifica Ordinul ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 619/2015 pentru aprobarea criteriilor de eligibilitate, conditiilor specifice si a modului de implementare a schemelor de plati prevazute la art. 1 alin. (2) si (3) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plati care se aplica in agricultura in perioada 2015-2020 si pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societatile agricole si alte forme de asociere in agricultura, precum si a conditiilor specifice de implementare pentru masurile compensatorii de dezvoltare rurala aplicabile pe terenurile agricole, prevazute inProgramul National de Dezvoltare Rurala 2014-2020 si pentru abrogarea Ordinului ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale nr. 246/2008 privind stabilirea modului de implementare, a conditiilor specifice si a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemelor de plati directe si plati nationale directe complementare in sectorul vegetal, pentru acordarea sprijinului aferent masurilor de agromediu si zone defavorizate.

O modificare importanta este adusa la modul in care fermierii vor face dovada suprafetelor exploatate, modificandu-se articolul 5 din Ordinul 619/2015. Astfel, documentele care fac dovada utilizarii terenului si care atesta ca terenul este la dispozitia fermierului in 2016 sunt:
a) adeverinta conform inscrisurilor din registrul agricol, aferente anului curent de cerere, care se completeaza pe baza modelului-cadru prevazut in anexa nr. 1 la prezentul ordin (vedeti la finele proiectului), si
b) copie conform cu originalul a contractului de inchiriere/concesiune a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si unitatile administrativ teritoriale, dupa caz;
c) copie conform cu originalul a contractului de concesiune/arenda a suprafetei agricole, incheiat intre fermier si Agentia Domeniilor Statului, denumita in continuare ADS, dupa caz.

Documente obligatorii

La depunerea cererii unice de plata, fermierii trebuie sa prezinte la APIA in 2016,obligatoriu:
a) copie de pe cartea de identitate/buletinul de identitate/pasaport/certificatul de inregistrare la oficiul registrului comertului/certificatul de inregistrare fiscala, dupa caz, iar in cazul reprezentantului, copie de pe datele de identificare, respectiv carte de identitate/buletin de identitate/pasaport;
b) dovada detinerii unui cont bancar activ;
c) procura notariala, in cazul in care fermierul persoana fizica imputerniceste o persoana pentru depunerea cererii unice de plata in numele sau sau pentru a-l reprezenta in relatia cu APIA.

Fata de forma de pana acum a Ordinului 619/2015, au disparut de la articolul 5, prevederile privind tabelul cu identificarea fara echivoc  ce va fi inclus acum in adeverinta eliberata de primarie (era litera c ”identificarea fara echivoc a parcelelor agricole utilizate: tabel centralizator care va cuprinde numarul curent, suprafata (ha), actul de identificare a suprafetei, blocul fizic, parcela declarata in cererea unica de plata din blocul fizic si cultura, intocmit si semnat de catre fermier”) si o exceptie ce a fost in vigoare pentru anul de cerere 2015, respectiv prin derogare de la litera a, pentru exploatatia in care se desfasura activitatea agricola se aducea adeverinta eliberata de primaria pe raza careia este situat terenul in cauza, in conformitate cu datele privind terenul agricol utilizat inscrise in Registrul agricol 2014, conform modelului-cadru prevazut in anexa nr. 1, insotita de o copie conform cu originalul a filelor in care sunt inscrise datele din cap. II.b, cap. III.

De precizat, insa, ca formula de identificare fara echivoc a parcelelor nu dispare insa din continutul Ordinului 619/2015 nici cu modificarile propuse, aceasta procedura ramanand in picioare la o serie de articole, precum cele despre Ajutorul National Tranzitoriu si de la sprijinul cuplat pentru diferite culturi vegetale, ceea ce, avand in vedere ca este vorba despre o cerere unica de plata, ar insemna mentinerea obligativitatii procedurii si in 2016. Totusi, se impun anumite clarificari.

Contractele de arendare incluse in documentele mentionate la alin. (2) vor respecta prevederile art. 1.836-1.850 din noul Cod Civil. Contractele de arendare incheiate inaintea intrarii in vigoare a noului Cod Civil continua sa isi produca efectele pana la data incetarii prin modalitatile stabilite prin contract.

In cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plata, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata verifica corespondenta suprafetelor utilizate inscrise in adeverinta, cu suprafetele declarate in cererea unica de plata. In urma verificarilor, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata notifica, dupa caz, fermierul pentru clarificari suplimentare, in urma carora decide daca sunt necesare masuri corective de reducere a suprafetei declarate.

Cum se rezolva suprapunerile suprafetelor declarate
„In conformitate cu prevederile art. 8 alin. (8) din ordonanta, in situatia in care se constata ca terenul face obiectul cererilor a doi sau mai multi solicitanti, APIA, in termen de 30 de zile calendaristice, va notifica solicitantii, care au obligatia sa rezolve litigiul. Daca litigiul nu se rezolva in termen de 30 de zile calendaristice de la primirea notificarii, suprafata de teren supradeclarata nu este eligibila la plata in anul curent de cerere, cu exceptia cazurilor in care litigiul este solutionat in instanta judecatoreasca”, se arata in proiect. Totodata, suprafetele declarate in cererile unice de plata pentru care nu se depun documentele care fac dovada utilizarii terenului pana la data-limita de depunere a cererilor unice de plata sunt neeligibile.

35 de zile pentru modificarea cererii unice depuse la APIA

Astfel, la articolul 11, se introduce un nou articol, articolul 11(1) care prevede ca, potrivit articolului 1, punctul 2 din Regulamentul (UE) nr. 2333/2015 cererile unice de plata sunt supuse controalelor incrucisate preliminare. Comisia Europeana a anuntat inca de anul trecut ca va introduce un sistem de „controale preliminare” al fermierilor care solicita subventii. Aceasta masura este menita sa le ofere fermierilor posibilitatea de a modifica cererile de ajutor si de plata la timp, pentru a evita reduceri si sanctiuni administrative.

Rezultatele controalelor incrucisate preliminare se notifica fermierului de catre APIA in termen de 26 de zile calendaristice de la data limita de depunere a cererii unice de plata.

In cazul in care beneficiarul a fost notificat cu privire la rezultatele controalelor preliminare mentionate, acesta poate modifica cererea unica sau cererea de plata pentru a include toate corecturile in ceea ce priveste parcelele individuale in conformitate cu rezultatele respectivelor controale incrucisate, in cazul in care a fost indicata o neconformitate.
Mai exact, in termen de maxim 35 de zile calendaristice dupa data limita a depunerii cererii unice de plata fermierul notificat de APIA poate modifica cererea unica de plata in aplicatia IPA online.

In cursul controalelor administrative referitoare la utilizarea terenurilor agricole care fac obiectul cererii unice de plata, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata verifica corespondenta suprafetelor utilizate inscrise in adeverinta, cu suprafetele declarate in cererea unica de plata.

In urma verificarilor, functionarul APIA responsabil cu administrarea cererii unice de plata notifica, dupa caz, fermierul pentru clarificari suplimentare, in urma carora decide daca sunt necesare masuri corective de reducere a suprafetei declarate.

*

20 de afaceri agricole pe care le poți porni cu un buget sub 5.000 de euro

Vom face in zilele viitoare 20 de scurte prezentari ale unui numar de tot atatea afaceri agricole ce pot fi initiate si puse pe picioare in Sichevita, cu o suma modesta de pornire.

Ele au rolul de a familiariza satenii doritori sa treaca in randul clasei de mijloc cu 20 de idei dintre cele ce le stau la indemana.

Fara indoiala ca niciuna dintre cele 20 nu este o inventie, dar vazandu-le pe toate expuse la un loc, fiecare doritor va putea sa isi faca propria evaluare, sa gandeasca, sa compare si sa spuna - ''Cum de nu m-am gandit si eu?".

Astazi - prima idee:  

1. Afacere cu investiție mică: ciupercăria

O mică afacere cu ciuperci poate fi înființată de orice familie din România, fiind o oportunitate de afaceri în agricultură chiar și pentru persoanele care nu dețin teren agricol. 

Cu o investiție inițială de 500 de euro și deținând spațiul adecvat (o mică clădire în curte, un beci spațios, etc.), ciupercăria poate aduce un venit lunar de 1.000 – 1.500 de lei.

Cum piața este inundată de ciuperci champignon de import sau de la ciupercării mari, se poate începe cu ciuperca Pleurotus, care este mai puțin pretențioasă și are un preț mai bun la vânzare.

Ciupercile pleurotus ostreatus cunoscute sub numele de Pastrav, Pastrav de fag, Pastrav negru  sau Pastravul cerului sunt superioare ciupercilor de consum, putand fi considerate chiar terapeutice, cu scop de prevenire dupa cum puteti regasi detalii in josul acestui articol.

Ciupercile PLEUROTUS OSTREATUS  constituie un aliment dietetic cu valoare nutritionala si terapeutica. Ele pot fi consumate in toate varietatile culinare si reprezinta un aliment care poate completa si reechilibra meniurile bogate in grasimi sau sarace in substante proteice. Valoarea nutritiva a ciupercilor este de 250-400 Kcal/100 gr.

Datorita proprietatilor descoperite de-a  lungul timpului ea este considerata o ciuperca medicament, cu  rezultate notabile de prevenire in diverse afectiuni. Are un continut ridicat de  proteine ( intre 33 si 42) care previne hepatita, ulcerul gastric, micsoreaza procentul  de colesterol. Datorita proteinei continute si a  texturii sale mai este denumita si carne vegetala. Ea contin de asemenea in proportii variabile: potasiu, fosfor , cupru, seleniu,  zinc, vitamina D, vitamine din complexul B, fier, calciu. 

Ciuperca Pleurotus Ostreatus este singurul aliment non animale care contine vitamina D atat de importanta pentru sanatatea si dezvoltarea organismului uman si reprezinta de asemenea  o valoroasa sursa  de aminoacizi esentiali: leucina, izoleucina, treonina, valina, metionina, fenilalanina, histidina, lizina, triptofanul, tirozina.

Pleurotus Ostreatus contine mevinolin si compusi inruditi acestuia, care reprezinta un potential inhibitor competitiv al hmg coa reductazei (3-hidroxizi-3metil-glutaril-coa reductaza),  cu limitare majora a acestei enzime responsabila de sinteza colesterolului. Pleurotus Ostreatus previne efectiv cresterea hipercolesterolemiei si acumularea colesterolului in ficat, fiind indicata in dietele de slabit.

Studiile mai arata ca ciupercile pleurotus ostreatus au proprietati stimulative organice si cerebrale si sunt remineralizante pentru organismul uman. Pleurotus este bine cunoscut medical pentru beneficiile sale de control cardiovascular, de colesterol, avand activitate anti-tumorala, anti-inflamatoare si antibiotic.

****